DUPĂ PATRU ANI de mandat, Klaus Iohannis lansează proiectul ROMÂNIA EDUCATĂ

Programul vizează ca, până în anul 2030, cel puțin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluși în educația ante-preșcolară, iar cel puțin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluși în educația preșcolară, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

De asemenea, proiectul are ca țință, până în 2030, clasarea în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA și organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%.

Programul are și o serie de deziderate pentru sistemul educațional tot până în anul 2030, acestea fiind următoarele:

„1. Sistemul de educație formează cetățeni activi, cu valori europene, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solide.

2. Educația este individualizată, centrată pe nevoile și aspirațiile celui care învață și în conformitate cu specificul fiecărei comunități de învățare.

3. Educația începe cât mai devreme în viața unui copil și continuă pe tot parcursul vieții sale.

4. Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație.

5. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent și eficient.

6. Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev.

7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educație.

8. Sistemul de educație românesc este atrăgător pentru comunitățile academice din România și din întreaga lume, facilitând mobilitatea internațională.

9. Învățământul primar și secundar asigură alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor.

10. Etica și integritatea sunt valori care se transmit și se respectă pe tot parcursul educațional.

11. Managementul educațional este unul profesionist, bazat pe inovație.

12. Cadrul legislativ care guvernează educația este unul stabil și se bazează pe o viziune asumată”.

Documentul supus dezbaterii publice propune două scenarii de structurare a sistemului de educație, iar ambele au în comun tranziții mai flexibile între cicluri, opțiuni suplimentare pentru tinerii din învățământul profesional, dezvoltarea învățământului de tip dual și prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor și portofoliilor educaționale, care devin operaționale.

„Educația timpurie este realizată de personal educațional cu studii terțiare, include servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), precum și servicii psihologice, de logopedie și educație parentală. În învățământul primar, toate cadrele didactice au absolvit învățământul superior și beneficiază de formare continuă de calitate, fiind sprijinite în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori, etc. În fiecare școală există personal medical. În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional, alături de alte mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală”, potrivit sursei citate.

De asemenea, odată cu învățământul secundar inferior este propusă și introducerea notării clasice, iar materiile sunt predate de profesori de specialitate, absolvenți de studii superioare, cu o pregătire pedagogică extensivă. O parte a curriculumului are caracter interdisciplinar și există o gamă largă de activități extracurriculare organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.

„Învățământul secundar superior include trei rute distincte: teoretică, vocațională (profil militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic) și profesională. Cadrele didactice au absolvit învățământul terțiar și dețin o pregătire pedagogică și practică de specialitate. Suplimentar, cadrele didactice din învățământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală. Atât ruta profesională, cât și cea vocațională se pot derula parțial la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice fiecărei regiuni în parte”, mai arată documentul.

Sursa citată precizează că există servicii suport în toate instituțiile de învățământ secundar superior, inclusiv servicii de consiliere, orientate în carieră și de sprijin remedial.

„În învățământul superior, cadrele didactice sunt persoane care au finalizat studiile de licență și de master și – pentru titularii de curs – doctorale. Avansarea în carieră pentru cadrele didactice universitare ține cont de o evaluare a competențelor pedagogice. Universitatea oferă programe de formare continuă în domeniul educației, care ajută la obținerea de performanță în zona de predare/învățare. Există servicii de consiliere în carieră, consiliere psihologică și programe remediale în toate universitățile. Lucrările majore (licență, disertație) sunt trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat și listate în baze de date publice, cu respectarea legislației în vigoare”, propune proiectul „România educată”.

Potrivit programului, pentru toate ciclurile de studiu asociate învățământului terțiar, sunt propuse ținte minime de mobilitate de 20% la nivel de licență și masterat și de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puțin 5% dintre programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universități europene sau internaționale.

Președinția face precizarea că „structura celui de-al doilea scenariu se bazează pe corelarea nivelurilor școlare cu etapele de dezvoltare a copilului (format 6+3+3, în loc de 5+4+4) și elimină criteriile de acces la examene de tranziție precum bacalaureatul (orice elev se poate înscrie, indiferent de tipul studiilor secundare finalizate). Primul scenariu propune două tipuri de Bacalaureat (teoretic și aplicat), iar cel de-al doilea scenariu include și posibilitatea Bacalaureatului Internațional”.

Tot cel de-al doilea scenariu propune, în cazul învățământului superior, organizarea de către stat a unui sistem de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii, detaliat pe domenii și programe de studiu.

„Universitățile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserție pe piața muncii specifică domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaționare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe”, mai arată Președinția.

Alte propuneri ale programului vizează accesul în cariera didactică care să devină unul meritocratic, cu accent pe recrutarea celor mai buni absolvenți de învățământ superior. De asemenea, programul propune oferirea de sprijin adițional pentru copiii aflați în risc de abandon (prin măsuri educaționale remediale, burse și serviciile sprijin și consiliere a familiilor).

„De exemplu, pot exista programe de tipul „primul student”, care să ajute tinerii talentați, dar fără posibilități materiale, să ajungă la o facultate prin oferirea unui ajutor financiar consistent”, conform sursei citate.

O altă propunere ar fi în vederea reducerii decalajelor de calitate între școli prin oferirea de resurse suplimentare școlilor aflate în zone dezavantajate (ex: bonusuri salariale pentru cadrele didactice bine pregătite, resurse pentru echiparea instituțiilor sau norme suplimentare de consilieri).

Pentru învățământul profesional și tehnic este propusă extinderea educației profesionale la nivel terțiar, pentru a face față creșterii nivelului de tehnologizare din industrie și servicii.

„Dezvoltarea educației duale, care trebuie să continue în zonele în care acest lucru este posibil și formarea specială a cadrelor didactice care predau în învățământul profesional pentru a se asigura complementaritatea între educația de la școală și practica derulată la angajator”, prevede programul.

Pentru învățământul superior este propusă „recredibilizarea școlii doctorale prin evaluarea calității formării doctorale, eliminarea cazurilor de plagiat cu ajutorul soft-urilor, dar și cu al cursurilor de etică a cercetării; Diversificarea misiunii universităților, necesară pentru a permite o evaluare a performanței mai adaptată individualității fiecărei instituții de învățământ superior, dar și pentru o mai bună utilizare a alocațiilor din bugetul public”.

Referitor la educația timpurie, proiectul propune „construirea de creșe suplimentare pentru a oferi tuturor copiilor șansa la o dezvoltare armonioasă din punct de vedere cognitiv, emoțional și social, dar și pentru a permite părinților să împace viața profesională cu viața de familie; O mai bună pregătire a educatorilor și puericultorilor, de nivel terțiar. Impactul pe care îl are calitatea educației timpurii va influența dezvoltarea copilului de-a lungul întregii sale vieți”.

Sursa menționată anunță că Administrația Prezidențială va organiza dezbateri pe următoarele teme: guvernanța în educație, finanțarea, arhitectura curriculară și impactul societății digitale asupra educației. Totodată, cei care doresc vor putea înscrie în continuare evenimente sub egida proiectului „România Educată”.

Totodată, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), vom lansa patru policy briefs, în cadrul unui proiect finanțat de către Comisia Europeană, pe următoarele patru teme: (1) carieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate, (4) educație timpurie.

UrmărițiÎN DIRECTimagini de la lansare proiectului „România Educată”:

Proiectul „RomâniaEducată” reprezintă cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație, potrivit unui comunicat de presă al Președinției remis Mediafax.

La dezbatere au participat peste 10.000 de persoane, iar la elaborarea documentelor lansate cu această ocazie au contribuit peste 60 de instituții publice, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai actorilor din domeniu. Demersul „exprimă dorința Președintelui României ca fiecare român să aibă ocazia de a contribui la proiect”.

În cadrul evenimentului de la Palatul Cotroceni va fi lansat și site-ul proiectului, unde rezultatele vor fi disponibile pentru consultare și unde toți cei interesați sunt invitați să transmită opinii și sugestii.

De la începutul anului viitor, președintele Klaus Iohannis va începe o nouă serie de consultări cu partidele politice care vor viza proiectul „RomâniaEducată”, potrivit unor surse oficiale ale Administrației Prezidențiale.

Proiectul „RomâniaEducată” cuprinde șapte rapoarte tehnice care vizează următoarele domenii:

– cariera didactică,

– managementul educațional,

– echitatea de acces (reducerea abandonului și a analfabetismului funcțional),

– învățământul funcțional și tehnic,

– învățământul superior,

– educația timpurie (creșe și grădinițe)

– evaluarea elevilor și studenților.

„Pare că școala nu e cea mai importantă pentru succes, pare că nu întotdeauna competența și aprecierea duc la prosperitate. Mesajul pe care doresc să vi-l dau astăzi, este că educația este calea spre succes și trebuie să fie calea spre succes în România noastră, nu corupția, nepotismul, șmecherismul, ci educația, munca, determinarea și onestitatea.(…)Toți avem o responsabilitate pentru a transforma această idee în realitate. Ca președinte, asta mi-am propus pentru România – o societate bazată pe valori. Cu acest gând, am lansat proiectul „România Educată”, e adaptat nevoilor din societate și dă șansa unui viitor mai bun pentru ai noștri. România educată este despre valori și viziunea din care vor rezulta și soluții”, declara șeful statului în 2016, la deschiderea anului școlar.

„RomâniaEducată” este proiectul național inițiat de șeful statului care are scopul de a susține reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate, conform site-ului Administrației Prezidențiale.

Foto: Hepta